Demența, diagnosticul des întâlnit în rândul persoanelor vârstnice supuse la dializă
Persoanele vârstnice care sunt supuse dializei au un risc mai crescut de a fi diagnosticate cu demență și alte afecțiuni. Pentru că vârsta este înaintată, iar fiecare afecțiune medicală se poate complica de la o zi la alta, atenția de care are nevoie un senior este cu atât mai mare. Odată cu apariția demenței crește și riscul de deces prematur, spune rezultatul unui test publicat de Societatea Americană de Nefrologie.
Demența este considerată ca fiind debutul timpului al unei alte afecțiuni medicale des întâlnite în rândul persoanelor vârstnice, Alzheimer. Din acest moment viața seniorilor se complică și au nevoie de asistență medicală permanentă și de activități prin care să se relaxeze și să comunice. Tranziția la un cămin de bătrâni care acordă servicii complete poate reprezenta cea mai bună decizie a unei familii cu un membru în această situație.
Ce este demența?
Explicând această afecțiune medicală pe înțelesul tuturor, demența se manifestă prin pierderea capacității mentale. În spatele acestei afecțiuni stau mai multe simptome care se manifestă diferit de la o persoană la alta. De cele mai multe ori, demența apare la persoanele care au vârsta de peste 65 de ani.
De asemenea, cel mai întâlnit tip de demență este Alzheimerul, afecțiunea care este reprezentată de uitat și de vorbitul fără sens. Persoanele care suferă de Alzheimer pot pune întrebări la care au primit deja răspuns, uită ce au făcut sau ce au vorbit, au un discurs complet haotic și nu-și pot găsi cuvintele atunci când vor să vorbească.
Putem recunoaște o persoană care suferă de demență din comportamentul acesteia și din modul în care vorbește. Dacă o persoană vârstnică nu mai poate duce la bun sfârșit activități simple pe care le făcea în mod obișnuit, acesta poate fi un prim semn că au de-a face cu demența. Odată cu aceste simptome apar și tulburările comportamentale și problemele de comunicare.
Sunt puține situații în care putem trata demența, de cele mai multe ori fiind incurabilă. Un medic specialist este persoana cea mai în măsură să tragă astfel de concluzii, de aceea seniorii dintr-un cămin de bătrâni privat sunt mult mai în siguranță decât acasă.
Legătura dintre depresie și demență
Este binecunoscut faptul că persoanele vârstnice sunt predispuse depresiei din diferite motive. Lipsa activităților prin care aceste persoane sunt implicate în comunitate, lipsa comunicării și singurătatea pot conduce la o formă grea de depresie. De aceea, în situația în care persoana vârstnică dintr-o familie rămâne singură, una dintre cele mai bune soluții este tranziția la un cămin de bătrâni.
Pentru că persoanele tinere dintr-o familie sunt ocupate cu locurile de muncă, activitățile zilnice sau implicarea în propria familie, seniorii sunt de multe ori uitați și lăsați în singurătate. Viața trăită într-un astfel de mod nu poate conduce la lucruri pozitive, ci la depresie și sentimente negative.
Atunci când observăm că persoanele vârstnice nu mai au claritate în gândire trebuie să ne punem mai multe semne de întrebare. Vârsta nu poate fi un motiv care să justifice pierderea clarității, ci alte sunt afecțiunile care se manifestă astfel.
Putem confunda depresia cu demența, sau invers, pentru că au simptome similare. Problemele de memorie, afectarea gândirii, lipsa clarității în comunicare și pierderea motivației sunt semne ale ambelor afecțiuni. Este adevărat că apar într-un mod diferit, într-un mod mai rapid în cazul depresiei, dar numai specialiștii pot diferenția cele două probleme.
Cum se manifestă depresia?
Persoanele vârstnice care suferă de depresie își pierd în mod brusc capacitatea mentală, se concentrează mai greu, au probleme în susținerea unui discurs, se deplasează mai greu și nu mai rețin la fel de bine lucruri.
Este greșit să punem pe seama vârstei înaintate aceste simptome. Într-un cămin de bătrâni toate aceste semne sunt atent studiate de personalul medical specializat și afecțiunea este tratată din timp. În plus, pentru a preveni apariția depresiei sunt organizate mai multe activități de socializare și de interacționare cu alți seniori.
Cum se manifestă demența?
În cazul demenței, declinul mental se produce într-o perioadă mai lungă de timp, persoana vârstnică este mai mereu dezorientată și confuză, se poate pierde în locuri pe care le cunoaște îndeaproape și uită lucruri simple.
Mai mult decât atât, o persoană care suferă de demență nu mai poate scrie și vorbi la nivelul la care o făcea în trecut și se deplasează mult mai greu.
Majoritatea persoanelor care suferă de demență pot rămâne într-o stare pentru o perioadă mai lungă, în timp ce restul persoanelor își pierd într-un ritm accelerat abilitățile.
Demență – factori de risc
Vârsta este unul dintre cei mai întâlniți factori ai demenței, dar sunt și alte afecțiuni medicale care pot contribui la apariția acesteia. Diabetul zaharat, insuficiența cognitivă și ateroscleroza sunt factori de risc în cazul demenței, iar persoanele care suferă de aceste afecțiuni se pot aștepta oricând la complicarea stării de sănătate.
Persoanele vârstnice care suferă de afecțiuni medicale sunt mai greu de îngrijit și tratat. Chiar dacă în trecut mutarea într-un cămin de bătrâni era privită ca o abandonare a acestor persoane înaintate în vârstă, în cazul persoanelor cu afecțiuni medicale această decizie este un pas prin care familia își dorește ca seniorul să fie tratat permanent de o echipă de specialiști. Un cămin de bătrâni privat care își îndreaptă atenția spre oferirea unor servicii de înaltă calitate acestui segment de persoane va dispune de personal medical specializat în fiecare moment, astfel încât starea de sănătatea a fiecărui beneficiar să fie ținută sub control.
Persoanele vârstnice care au fumat și au consumat alcool de-a lungul vieții se află pe lista celor predispuși la demență. Trebuie să-i încurajăm pe seniorii dragi din viața noastră să renunțe la acestei obiceiuri nesănătoase și să adopte un stil de viață cât mai sănătos. Alimentația sănătoasă și activitatea fizică îi pot feri pe aceștia de multe afecțiuni medicale, iar aceste aspecte sunt cunoscute de specialiștii din echipa unui cămin de bătrâni.
Nu trebuie să așteptăm ca demența să capete forme avansate pentru a apela la ajutorul specialiștilor. Cu cât anunțăm medicii mai devreme, cu atât șansele ca demența să fie tratată sunt mai mari.
Ce este terapia ocupationala?
Terapia ocupationala este un proces si o forma de tratament care ajuta persoanele cu diverse afectiuni sa dezvolte, sa mentina sau sa isi recupereze abilitatile necesare pentru ca acestea sa poata desfasura in continuare activitati minime sau necesare, de zi cu zi. Formele de tratament sunt variate, dar scopul lor este sa sustina pacientii sa traiasca mai productiv si independent, sa le creasca gradul de interes si implicare. Imbunatatirea deprinderilor cotidiene conduce, evident, si la o calitate mai buna a vietii.
Ce inseamna terapia ocupationala pentru varstnici?
In cazul persoanelor in varsta, aceasta terapie se concentreaza pe ce poate face persoana in cauza, avand scopul de a ii ajuta pe varstnici sa evite accidentele si cazaturile, sa gestioneze mai usor sarcinile si ingrijirea zilnice, sa isi mentina o sanatate mai buna, sa relationeze mai bine cu cei care au grija de ei, sa isi imbunatateasca memoria si starea de spirit, sa constientizeze, chiar si partial, ca, desi mintea si corpul lor se modifica, asta nu inseamna ca nu pot trai o viata frumoasa in continuare, sa treaca mai usor prin schimbarile radicale care se produc in viata lor: pensionarea, decesul partenerului sau prietenilor, mutari din spatiul lor etc.
Mai mult decat atat, se poate oferi asistenta persoanelor care au in ingrijire un astfel de varstnic – de multe ori, aceasta sarcina devine epuizanta, frustranta si costisitoare.
Chiar daca nu ne-am confruntat cu astfel de situatii, pentru unele persoane in varsta activitatile care noua ni se par simple (a manca, a merge la cumparaturi sau a se spala) sunt sarcini dificile – de multe ori, frustrarea ca nu le pot finaliza rezulta in faptul ca renunta sa le mai faca sau ascund de cei din jur ca sunt neputinciosi. Din pacate, deoarece nu mai sunt in stare sa gestioneze astfel de sarcini mici, refuza sa ia parte in orice alte activitati, si aceasta poate conduce la izolare si depresie.
Ce tehnici utilizeaza un terapeut ocupational in cazul varstnicilor?
Terapia ocupationala intervine si ofera varstnicilor in aceasta situatie exercitii si tehnici de reabilitare – esentiale pentru imbunatatirea dexteritatii, fortei organismului, autonomiei in miscare, abilitatilor motorii fine. Astfel, sarcinile care pareau insurmontabile devin mai simple si accesibile. Practic, terapia include asistenta pentru activitatile/ingrijirea personale/a, exercitii fizice, activitati recreative, exercitii pentru buna functionare a creierului. De asemenea, varstnicii au nevoie sa capete incredere intr-o persoana cu care pot comunica si de multe ori terapeutul lor indeplineste acest rol.
In centrul Altra Casa Felice terapia ocupationala este una dintre tehnicile esentiale folosite in ingrijirea si recuperarea medicala.
Daca doriti sa stiti mai multe despre activitatea noastra, ne puteti contacta la numarul 0752 274 277.
Îngrijirea persoanelor afectate de Alzheimer
Boala Alzheimer este o afecțiune degenerativă a sistemului nervos care determină probleme de memorie, gândire și comportament. Simptomele acestei afecțiuni apar progresiv, boala dezvoltându-se treptat și agravându-se în timp. Fiind o afecțiune degenarativă, aceasta nu poate fi tratată, dar evoluția sa poate fi încetinită și controlată prin intermediul tratamentelor specifice, medicamentoase și de îngrijire.
Pierderea memoriei și a capacităților cognitive se dezvoltă, în general, treptat și se agravează în timp, devenind suficient de severe pentru a interfera cu activitățile zilnice ale celor afectați. În stadiile timpurii, pierderea memoriei este ușoară, însă, pe măsură ce evoluează, pierderea memoriei devine incapacitantă pentru persoană, afectând toate dimensiunile vieții, de la igiena personală până la capacitatea de a purta o conversație și de a răspunde la stimuli din mediu. Din acest motiv, bolnavii de Alzheimer au nevoie de îngrijire și supraveghere permanentă pentru ca viața lor să se poată desfășura în siguranță și cât mai aproape de condițiile normale.
De ce îngrijirea de specialitate este o alegere recomandată în cazurile demenței provocate de boala Alzheimer
Pentru orice familie confruntarea cu un astfel de diagnostic reprezintă o încercare grea din toate punctele de vedere. Dincolo de suferința sufletească pe care o provoacă aflarea unui astfel de diagnostic, îngrijirea celui suferind presupune, de cele mai multe ori, atenție și implicare permanentă din partea celor apropiați chiar și în ceea ce privește sarcinile minore pe care le are de făcut cel afectat.
Calitatea vieții unui bolnav de Alzheimer ajunge să depindă, în cea mai mare măsură, de îngrijirea și implicarea celor din jur. Asistarea permanentă este o condiție pe care o implică degenerarea progresivă a funcțiilor cognitive, iar acest lucru nu este mereu la îndemâna celor dragi. Chiar dacă familia își dorește să se dedice complet îngrijirii, responsabilitățile profesionale, sociale etc sunt, de multe ori, impedimente legitime în acordarea unei îngrijiri adecvate.
În cazurile severe, îngrijirea poate fi foarte solicitantă datorită afectării celor mai multe dintre activitățiile curente. Viața cotidiană a unui bolnav de Alzheimer se schimbă foarte mult față de perioada anterioară apariției bolii. Datorită deteriorării memoriei și a funcțiilor cognitive, pentru un bolnav de Alzheimer și cele mai simple sarcini, precum menținerea igienei sau orientarea în spațiu pot fi extrem de dificile, ba chiar imposibile.
O persoană care suferă de Alzheimer se poate rătăci foarte ușor, nu își mai poate asigura în mod optim igiena, poate deveni incapabil de a mai comunica în mod coerent, toate acestea antrenând, invariabil, nevoia de protecție și supraveghere permanentă, de preferat de către un personal specializat care cunoaște foarte bine dinamica bolii și poate asigura deopotrivă confortul fizic și psihic absolut indispensabil oricărui bolnav de Alzeimer.
Disconfortul psihic pe care această boală o crează celui afectat este foarte mare, bolnavul având nevoie de o îngrijire specială și din acest punct de vedere. Pentru că progresul bolii poate fi destul de lent, degradarea funcțiilor mentale se face progresiv, bolnavul fiind apt să observe toate aceste modificări care îi scad autonomia, afectând totodată demnitatea persoanei în cauză. Din acest motiv, este extrem de importantă încurajarea și ajutarea celui bolnav în îndeplinirea sarcinilor curente, tocmai pentru ca acesta să își poată păstra simțul autonomiei și al demnității și să evite sentimentul deprecierii.
Acest aspect este extrem de important pentru o persoană afectată de demența provocată de Alzheimer și trebuie să facă parte, în mod constant, din orice protocol de îngrijire. Având în vedere că modul de viață modern nu lasă suficient timp membrilor familiei de a se ocupa în permanență de numeroasele nevoi ale bolnavului de Alzheimer, alegerea unui personal calificat poate fi un pas extrem de important privind calitatea vieții acestuia. Din acest motiv, echipele medicale cu înalt grad de specializare, programele individualizate și facilitățile pe care vi le oferim sunt special alese pentru a aduce un plus însemnat de confort în viața celor afectați, asigurându-le deopotriva siguranța și viața activă de care au nevoie.
Cum asigurăm bolnavului de Alzheimer condițiile optime de viață prin organizare zilnică și adaptare continuă la nevoile specifice
Nevoile unui bolnav de Alzheimer depind de stadiile bolii. În stadiul timpuriu acesta își poate încă purta de grijă într-o măsură destul de mare, însă, pe măsură ce boala avansează, această sarcină devine responsabilitatea celor care îl îngrijesc.
Îngrijitorul unei persoane afectate trebuie să țină seama de nevoile acesteia în fiecare moment și să fie disponibil nu numai ori de câte ori aceasta are nevoi punctuale, dar și pentru a se ocupa în amănunt de organizarea vieții de zi cu zi în vederea unei bune desfășurări și, mai ales, în vederea asigurării bolnavului unui mediu propice încetinirii deteriorării funcțiilor cognitive.
Asigurarea unei vieți active din punct de vedere mental este un aspect cheie în cadrul tratamentului pentru că reprezintă o piedică împotriva declinului cognitiv. Este foarte important pentru bolnavii de Alzheimer ca facultăți mentale precum memoria, atenția, concentrarea și rezolvarea problemelor să fie antrenate regulat pentru a înfrunta cât mai eficient degradarea cognitivă. Din acest motiv, personalul calificat care se ocupă de îngrijire și supraveghere trebuie să fie pe de o parte receptiv la toate nevoile acestuia, dar să și încurajeze activitățile mentale ori de câte ori este posibil.
Un alt aspect esențial este și cel al respectării unei rutine zilnice. Pentru persoana afectată de Alzheimer respectarea unei rutine este echivalentă cu siguranța. Un program bine stabilit pe care îl cunosc și îl respectă reprezintă o element de stabilitate și siguranță indispensabil. Orice bolnav de Alzheimer trebuie încurajat și susținut să întreprindă singur activități de rutină tocmai pentru a le crea sentimentul de securitate de care au atâta nevoie. Însă pentru că acest lucru implică disponibilitate maximă, îngrijirea de către un membru al familiei poate fi o adevărată provocare, dacă nu chiar o misiune imposibilă. Abaterile de la programul cunoscut și respectat de către bolnav pot crea un sentiment de insecuritate, motiv pentru care personalul nostru va supraveghea cu atenție activitatea bolnavului pentru a-l ajuta să își respecte rutina.
Orice persoană care suferă de această afecțiune trebuie protejată de stres, indiferent de formele sale. De foarte multe ori se întâmplă ca, atunci când bolnavul este îngrijit la domiciliu, să fie expus unor forme de stres datorate disponibilității parțiale a familiei sau rezultate din imposibilitatea acesteia de a-i oferi o îngrijire corespunzătoare. Fiindcă această condiție poate fi foarte obositoare pentru întrega familie, în majoritatea cazurilor apar momente încărcate datorate epuizării sau, pur și simplu, situațiilor tensionate.
Îngrijirea unui bolnav de Alzheimer presupune o mare flexibilitate din parte celor care au grijă de el. Boala evoluează și îngrijitorul trebuie să își adapteze permanent agenda în funcție de evoluția acesteia, lucru care nu este mereu posibil atunci când îngrijirea este asigurată de cei apropiați care au, de cele mai multe ori, numeroase alte îndatoriri. În cadrul centrului nostru, persoanele afectate de Alzheimer beneficiează de o îngrijire dedicată, flexibilă și adaptată permanent nevoilor lor. Serviciile și dotările pe care le oferim sunt de cea mai înaltă calitate tocmai a asigura mediul familiar absolut necesar oricărui bolnav de Alzheimer.
Formular solicitare informatii
”57 Lucruri La Care Să Fii Atent Când Alegi Un Cămin De Bătrâni”
Downloadează ACUM Checklist-ul. Este GRATUIT!
Foarte utilă această broșură. Mi-a deschis ochii cu privire la cum ar trebui să fiu un cămin de bătrâni pentru tatăl meu. Vă mulțumesc că existați.
